Pe 23 aprilie, creștinii în sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Ziua vine cu o mulțime de tradiții și superstiții pe care oamenii le respectă cu sfințenie.
În limba greacă, ”Gheorghios” înseamnă agricultor. Acesta s-a născut în Capadocia și a fost general în armata Împăratului roman Dioclețian. A fost ucis pentru că nu a renunțat la creștinism. Dioclețian voia ca oamenii să nu mai creadă în Hristos și le oferea chiar premii dacă făceau acest lucru. Cei care nu erau de acord, erau condamnați la moarte.
De-a lungul anilor, s-au păstrat foarte multe tradiții legate de numele diferiților sfinți din calendarul creștin ortodox. Astfel, tradiția spune că de Sfântul Gheorghe nu ai voie să dormi. În caz contrar, tot restul anului vei fi leneș. În această zi nu se spală rufe, nu se calcă și nu se face curățenie. Tradiția spune că dacă te speli dimineața într-o apă curgătoare, vei fi sănătos tot anul.
Una dintre practicile răspândite în ziua de Sfântul Gheorghe este împodobirea casei cu plante ce marchează renaşterea naturii. Plantele folosite variază în funcţie de regiune: în Muntenia se pun crengi de stejar sau de păr, în Transilvania se pun rug verde şi leuştean. În Banat, casele sunt împodobite cu rug sau cu frunză de fag sau gorun. În tradiţia populară se consideră că aceste simboluri vegetale au rol în protejarea gospodăriei de acţiunea spiritelor rele, spune analist-etnolog Ania Moldoveanu.
Gunoiul adunat în ziua de Sfântul Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine. În această zi se adună de pe câmp plantele medicinale care se păstrează peste an.
La sate, în această zi preoții se duc la câmp cu crucea, pentru a se ruga pentru recolte bogate. Dacă plouă de Sfântul Gheorghe, se crede că este benefic pentru grâne. Bărbații trebuie să pună pe lângă case diferite ramuri din pomi, pentru a proteja gospodăria de strigoi. În plus, se ung cu usturoi pragul casei, ferestrele și hornurile.
De Sfântul Gheorghe, este bine să mănânci usturoi, pentru a fi ferit de lucruri rele. În anumite zone ale țării, oamenii se bat cu urzici, ca să fie iuți și harnici. De asemenea, la țară, în ajunul acestei sărbători, pe 22 aprilie, se consideră să este Sângiorzul vacilor. Femeile trebuie să spele cu apă curgătoare și cu iarbă verde găleata în care vor pune laptele muls prima dată. Aceasta va fi decorată și cu o coroniță făcută din salcie, care ulterior va fi aruncată într-o fântână. În felul acesta, se consideră că animalele vor oferi lapte mult tot anul.